Suprafața de separație dintre un lichid și vaporii săi este întotdeauna un loc neliniștit: moleculele se mișcă mereu între cele două stări. Când densitatea vaporilor este mică, din lichid pleacă mai multe molecule decât cele care revin. Dimpotrivă, când densitatea vaporilor este mare, mai multe molecule se întorc în lichid decât pleacă. Aceste transformări au loc pe măsură ce fluidul de lucru trece prin diferitele părți componente ale unei instalații de condiționare a aerului.
 |
Este nevoie de energie pentru a separa moleculele dintr-un lichid,
astfel că fluidul de lucru absoarbe căldură din mediu când lichidul se
vaporizează.
Primul pas al acestui proces are loc în capilar - un tub foarte subțire care îngreunează curgerea fluidului. Fluidul de lucru pătrunde în capilar cu densitate mare, micșorându-și brusc presiunea trecând prin capilar. Lichidul începe să se vaporizeze, răcindu-se. Efectul este asemănător cu răcirea aerului atunci când este suflat printre buzele țuguiate. Pe măsură ce fluidul trece prin serpentina de vaporizare, contină să se vaporizeze, absorbind caldură de la aerul din încăpere. |
 |
Când vaporii ajung la compresor, aceștia au absorbit multă căldură de
la aerul din încăpere. Pătrunzând în compresor, moleculele sunt
"înghesuite", crescând presiunea și temperatura. Gazul fierbinte
traversează serpentina de condensare, eliberând căldura aerului exterior
și transformându-se într-un lichid. În cele din urmă ajunge din nou la
compresor, gata să reia întregul ciclu.
Evident, toate aceste procese au loc atâta timp cât compresorul lucrează. Așadar, condiționarea aerului necesită un consum de energie electrică, pentru alimentarea motorului electric al compresorului. |