HOME                                                                                       BACK                                                                                                                                                                                                        

 
Albert Einstein
 
Citate
God does not play dice [with the universe]
The gift of fantasy has meant more to me than my talent for absorbing positive knowledge.
The grand aim of all science is to cover the greatest number of empirical facts by logical deduction from the smallest number of hypotheses or axioms.
Este pur si simplu un miracol ca metodele moderne de invatamint nu au sugrumat inca pe de-a-ntregul curiozitatea sfinta a cercetarii; caci aceasta planta firava cere, in primul rind libertate; fara aceasta, ea piere negresit. Este o mare greseala sa se creada ca bucuria de a privi si a cauta poate fi stimulata prin constringere si apel la simtul datoriei.
Mircea Baja - pagini web personaleALBERT EINSTEIN

Despre Einstein

Einstein nu a fost un om de stiinta care s-a inchis in turnul sau de fildes. A scris si lucrari de popularizare si a fost o personalitate activa care a pledat pentru umanism. Cartile "Teoria relativitatii. O expunere elementara" si "Cum vad eu lumea" le-am citit din interes stiintific (vezi paradoxul gemenilor). In cea de-a doua carte am avut placerea de a descoperi insa si parte din personalitea sa. Ca fapt divers, am ramas cu impresia ca nu crede in Dumnezeu. Intr-o discutie cu un prieten el pretindea ca Einstein credea in Dumnezeu. Eu ma bazam in ceea ce credeam, pe metoda practicata de Einstein: s-a indoit de teoria newtoniana desi validata de multe experimente, si era constient ca nici teoria relativista si nici orice teorie stiintifica in general nu poate reprezenta adevarul absolut. Am recitit dupa discutie citeva pasaje si acolo Einstein isi masturisea ca sentiment religios armonia naturii care se poate modela cu solutitii matematice printre cele mai simple. Asa ca reformulez: ceea ce este important, este indoiala ca metoda si in plan social faptul ca Einstein a marcat importanta crescinda a oamenilor de stiinta in societate, ajungind sa faca recomandari presedintelui Statelor Unite, iar opiniile sale in alte domenii sa fie privite cu interes de masele largi.

Paradoxul gemenilor

Paradoxul gemenilor este urmatorul: Se dau doi frati gemeni. Unul pleaca cu o naveta spatiala de mare viteza. Cind se intoarce este mai tinar decit cel ramas pe Pamint". Am citit "Teoria relativitatii. O expunere elementara" sperind sa ma lamuresc. Cartea nu se refera la acest paradox in mod explicit, dar m-am mai lamurit. Paradoxul pacatuieste in primul rind deoarece considera existenta unui sistem de referinta privilegiat, fix in raport cu Pamintul. Chiar si renuntind numai la acesta prejudecata vedem ca din perspectiva celui de pe naveta cel de pe Pamint se departeaza si apoi se apropie cu mare viteza. Deci daca enuntul paradoxului ar fi adevarat, cel de pe Pamint ar fi mai tinar. Metoda reducerii la absurd zice ca enuntul paradoxului e fals. Se greseste aplicindu-se teoria restrinsa doar pe bucati neglijindu-se acceleratia spre vitezele mari ( luata in considerare de teoria generalizata a relativitatii ) si se mai greseste considerindu-se un sistem privilegiat de referinta in raport cu Pamintul.

SCURTA BIOGRAFIE
1879-1955
n. Ulm, Germania
Recunoscut ca unul dintre cei mai mari fizicieni.
 
Carti de larga audienta
Mein Weltbild (1931)
Out of my Later Years (1950)
 
Sistemul nostru solar exista intr-unul din bratele spiralate ale galaxiei sub forma de disc, numite Calea Lactee. Aceasta imagine (culoare falsa) priverste catre centrul galaxiei, situat la 30,000 ani distanta. Spirala galaxiei M100 e localizata la o distanta intre 35 milioane si 80 milioane ani lumina de Pamint Nebuloasa Cap de Cal, situata la 1000 ani lumina in constelatia Orion, e un nor intunecat de gaz si praf interstelar. Aceasta nebuloasa e vizibila de pe pamint datorita gazului radiant emanat de stele tinere aflate in spatele nebuloasei.
 
Paragraful final din
"Cum vad eu lumea"
"Nu imi pot inchipui un Dumnezeu care rasplateste sau pedepseste obiectul creatiei sale, care are in genere o vointa de felul celei pe care o cunoastem noi. Nu pot sa gindesc, de asemenea, un individ ce supravietuieste mortii trupului sau. Sa nutreasca inimile slabe, din frica sau egoism ridicol, asemenea idei! Mie imi ajunge misterul eternitatii vietii, constiinta si presimtirea alcatuirii minunate a existentului,   ca si straduinta umila spre cuprinderea unei parti cit de mici a acelei ratiuni ce se manifesta in natura"