Citate |
God does not play dice [with the universe] |
The gift of fantasy has meant more to me than my talent for
absorbing positive knowledge. |
The grand aim of all science is to cover the greatest number of
empirical facts by logical deduction from the smallest number of
hypotheses or axioms. |
Este pur si simplu un miracol ca metodele moderne de invatamint
nu au sugrumat inca pe de-a-ntregul curiozitatea sfinta a
cercetarii; caci aceasta planta firava cere, in primul rind
libertate; fara aceasta, ea piere negresit. Este o mare greseala sa
se creada ca bucuria de a privi si a cauta poate fi stimulata prin
constringere si apel la simtul datoriei. | |
 |
ALBERT
EINSTEIN
Despre Einstein
Einstein nu a fost un om de stiinta care s-a inchis in turnul sau de
fildes. A scris si lucrari de popularizare si a fost o personalitate
activa care a pledat pentru umanism. Cartile "Teoria relativitatii. O
expunere elementara" si "Cum vad eu lumea" le-am citit din interes
stiintific (vezi paradoxul
gemenilor). In cea de-a doua carte am avut placerea de a descoperi
insa si parte din personalitea sa. Ca fapt divers, am ramas cu impresia ca
nu crede in Dumnezeu. Intr-o discutie cu un prieten el pretindea ca
Einstein credea in Dumnezeu. Eu ma bazam in ceea ce credeam, pe metoda
practicata de Einstein: s-a indoit de teoria newtoniana desi validata de
multe experimente, si era constient ca nici teoria relativista si nici
orice teorie stiintifica in general nu poate reprezenta adevarul absolut.
Am recitit dupa discutie citeva pasaje si acolo Einstein isi masturisea ca
sentiment religios armonia naturii care se poate modela cu solutitii
matematice printre cele mai simple. Asa ca reformulez: ceea ce este
important, este indoiala ca metoda si in plan social faptul ca Einstein a
marcat importanta crescinda a oamenilor de stiinta in societate, ajungind
sa faca recomandari presedintelui Statelor Unite, iar opiniile sale in
alte domenii sa fie privite cu interes de masele largi.
Paradoxul gemenilor
Paradoxul gemenilor este urmatorul: Se dau doi frati gemeni. Unul
pleaca cu o naveta spatiala de mare viteza. Cind se intoarce este mai
tinar decit cel ramas pe Pamint". Am citit "Teoria relativitatii. O
expunere elementara" sperind sa ma lamuresc. Cartea nu se refera la acest
paradox in mod explicit, dar m-am mai lamurit. Paradoxul pacatuieste in
primul rind deoarece considera existenta unui sistem de referinta
privilegiat, fix in raport cu Pamintul. Chiar si renuntind numai la acesta
prejudecata vedem ca din perspectiva celui de pe naveta cel de pe Pamint
se departeaza si apoi se apropie cu mare viteza. Deci daca enuntul
paradoxului ar fi adevarat, cel de pe Pamint ar fi mai tinar. Metoda
reducerii la absurd zice ca enuntul paradoxului e fals. Se greseste
aplicindu-se teoria restrinsa doar pe bucati neglijindu-se acceleratia
spre vitezele mari ( luata in considerare de teoria generalizata a
relativitatii ) si se mai greseste considerindu-se un sistem privilegiat
de referinta in raport cu Pamintul.
|
 |
SCURTA BIOGRAFIE |
1879-1955 |
n. Ulm, Germania |
Recunoscut ca unul dintre cei mai mari
fizicieni. |
Carti de larga audienta |
Mein Weltbild (1931) |
Out of my Later Years (1950) |
Paragraful final din "Cum vad eu lumea" |
"Nu imi pot inchipui un Dumnezeu care rasplateste sau
pedepseste obiectul creatiei sale, care are in genere o vointa de
felul celei pe care o cunoastem noi. Nu pot sa gindesc, de asemenea,
un individ ce supravietuieste mortii trupului sau. Sa nutreasca
inimile slabe, din frica sau egoism ridicol, asemenea idei! Mie imi
ajunge misterul eternitatii vietii, constiinta si presimtirea
alcatuirii minunate a existentului, ca si straduinta umila
spre cuprinderea unei parti cit de mici a acelei ratiuni ce se
manifesta in
natura" | |